joi, 28 mai 2009

Articol Buna Ziua Fagaras ''Asfalt la Crihalma''


A fost de ajuns ca drumul să fie asfaltat, pentru ca oamenii din Crihalma să se simtă mai fericiţi. Deşi asfaltul este încă fierbinte pe drum, preţul caselor a crescut peste noapte, iar oamenilor obişnuiţi cu drumurile de ţară nu le vine să creadă că s-a întâmplat o aşa minune şi spun că se simt ca la oraş.

Drumul de la Crihalma la Ticuş a fost asfaltat în urmă cu mai bine de 30 de ani. De atunci, betonul s-a măcinat şi nimeni nu a mai făcut nimic pentru a stopa degradarea drumului. Până acum, când primarul a reuşit să obţină fonduri pentru asfaltarea a mai bine de 5 kilometri de şosea. Un drum asfaltat înseamnă un pas înainte pentru locuitorii comunei.

,,Drumul trebuia asfaltat. Nu peticit, ci turnat covor asfaltic. Acum se lucrează la drumul care duce de la Crihalma la Ticuş. Pot să vă spun că, de când drumurile din satul Crihalma au fost asfaltate, a crescut considerabil preţul caselor. Zona e foarte frumoasă, dar pentru că drumurile erau cum erau, oamenii nu se înghesuiau să cumpere case în zonă. Odată cu asfaltarea, situaţia s-a schimbat”, a declarat primarul comunei Comăna, Viorel Grusea.

Oamenii din Crihalma sunt în culmea fericirii: au scăpat de gropile din vechiul asfalt, iar maşinile de mare tonaj care trec prin zonă nu le vor mai afecta casele. ,,Înainte era jale. Treceau camioanele, se zguduiau casele, ni le stropeau, acum e mult mai bine. Ne simţim şi noi ca la oraş”, ne-a spus un sătean din Crihalma.

Asfaltarea drumurilor a fost o prioritate a primarului de aici încă de când a fost ales în fruntea comunei. A început cu drumul Comăna de Jos-Comăna de Sus care care nu văzuse niciodată asfaltul. A urmat apoi drumul Comăna – Crihalma, iar acum s-a asfaltat şi cel spre Ticuş.
Lavinia GHEORGHE

vineri, 24 aprilie 2009

marți, 21 aprilie 2009

Album de primăvară - Comăna de Jos

1.Comana vazuta de pe Pleasa
2.Pom inflorit la Brazi, in spate se vad Muntii Fagaras
3.Comana de Jos
4.Comana de Jos
5.''In Sus'' Comana de Jos
6.Oi pe valea Comanii
7.Chiciora si Garbova
8.Turnul bisericii din Crihalma
9.Turnul bisericii ,,Cuvioasa Paraschiva´´ Comana de Jos
10.Biserica ''Adormirea Maicii Domnului´´ Comana de Sus
11.Cascada pe vale
12.Oi...
13.Muntii Fagaras
14.Playing-Comana de Sus
15.Omul de Piatra, din rezervatia,,Piatra Cioplita'' Comana de Sus
16.Floricica de munte




















marți, 7 aprilie 2009

Denumirea comunei/oraşului: Comăna, Alsokomana, Unterkomana

Localităţi aparţinătoare: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma, Ticușu Nou

Religia 2002

Ortodoxă 2366 89.79 %
Penticostală 119 4.52 %
Greco-Catolică 114 4.33 %
Adventistă de ziua a Şaptea 18 0.68 %
Creştină de rit vechi 10 0.38 %
Romano-Catolică 3 0.11 %
Reformată 1 0.04%
Unitariană 1 0.04 %
Ateu 1 0.04 %
Altele 2 0.08 %

Rezervatia avifaunistica Podisul Hartibaciului care cuprinde 46% din comuna Comana:

Extras din Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/200799
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului

Judeţul Braşov: Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş
(23%),
Hoghiz (5%), Jibert (93%), Mândra (24%), Părău (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Şoarş
(100%),
Ticuşu Vechi (100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%).

Prin H.G 1284/2007 Podişul Hârtibaciului a fost declarat Spaţiu de Protecţie Aviafaunistică, devenind arie de protecţie a păsărilor, ca parte a reţelei europene Natura 2000 în România. Acest SPA se întinde pe teritoriile judeţelor Braşov, Mureş Sibiu şi cuprinde 39 de comune şi cinci oraşe; Agnita, Dumbrăveni, Făgăraş, Rupea şi Sighişoara, fiind, ca suprafaţă, a doua zonă din ţară, după Delta Dunării.Cea mai mare parte a acestui spaţiu se află în judeţul Sibiu, pe valea Hârtibaciului.Scopul propunerii acestei arii speciale de protecţie a păsărilor a fost conservarea unor populaţii aparţinând următoarelor 32 de specii de păsări de importanţă comunitară: Alcedo atthis (pescăruş albastru), Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Aythya nyroca (raţă roşie), Botaurus ste- llaris (buhai de baltă), Bubo bubo (buhă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chli- donias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barză neagră), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Crex crex (cristel de câmp), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădină), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Egretta alba (egretă mare), Falco vespertinus (vânturel de seară), Himantopus himantopus (piciorong), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pernis apivorus (viespar), Philomachus pugnax (bătăuş), Picus canus (ghionoaie sură), Sterna hirundo (chira de baltă), Strix uralensis (huhurez de pădure) şi Tringa glareola (fluierar de mlaştină). Aria găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone. Aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi).
Text: APM

luni, 30 martie 2009

Investitii in invatamant


Banii au fost folositi pentru dotarea scolilor cu mobilier, materiale didactice, grupuri sanitare, incalzire, energie electrica sau apa curenta, dar si in instruirea prin programe de mentorat a peste 500 de dascali si imbunatatirea activitatilor de predare-invatare in scolile din mediul rural.
Proiectul pentru Invatamantul Rural (PIR) a demarat in toata tara in noiembrie 2003, va fi finalizat in 2009, si a fost finantat de catre Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Guvernul Romaniei. In cadrul acestui program, scolile brasovene din mediul rural au beneficiat de o finantare de 1,5 milioane de dolari, bani ce au fost folositi in crearea a sase centre fixe de resurse (dotate cu fax, calculator, videoproiector, aparatura audio-video) la scolile generale din Comana, Voila, Ucea, Prejmer, Jibert si dotarea unitatilor de invatamant cu materiale didactice (carti scolare, planse, harti, jocuri educationale), alese direct de catre profesori, in functie de necesitati. De asemenea, peste 195.000 de lei au fost investiti in dotarea salilor de sport a 77 de scoli implicati si ei in diverse proiecte educationale, care au avut scopul sa-i apropie pe acestia de comunitatea locala. In astfel de programe au fost implicati si elevi dezavantajati din opt scoli din judet, printre care cele din Budila, Maierus si Zizin.

Scoala pentru dascali
Si cadrele didactice au beneficiat de PIR. Acestea au participat la un program de mentorat, prin care au fost ajutate sa-si imbunatateasca metodele de predare. Cei 526 de dascali inscrisi au fost instruiti direct la scoala la care isi desfasoara activitatea. Acestia au invatat metode de predare interactiva centrata pe elev, cum sa-i cunoasca mai bine pe scolari si cum sa adapteze curriculumul la mediul rural. De asemenea, unii dintre ei s-au specializat in utilizarea computerului in procesul instructiv educativ sau si-au imbunatatit cunostintele de baza de matematica.
Pe langa mentorat, dascalii din mediul rural au avut ocazia sa se califice in meseria de profesor. 55 de suplinitori au participat la acest program de invatamant la distanta, desfasurat in parteneriat cu Universitatea "Transilvania", si au reusit sa obtina inca o specializare sau chiar sa se califice.

Porcii incep sa fie sacrificati cu asomatoare (si la Comana)

In judetul Brasov, in gospodariile particulare, s-a inceput din acest an sacrificarea porcilor folosind asomatoarele, asa cum prevad normele europene. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) recomanda doua metode de sacrificare a porcului: cea de folosire a pistolului cu glont captiv si cea a electronarcozei.
Medicii veterinari care au intrat in posesia asomatoarelor au nevoie de avize speciale privind regimul armelor si munitiilor, intrucat acestea au efect letal. "Pana acum au fost achizitionate astfel de asomatoare in 15 circumscriptii, iar medicii au fost instruiti in acest sens, pentru ca ele se cumpara de la un armurier si au nevoie de avize speciale privind regimul armelor si munitiilor. Asomatorul este un pistol de tipul celor cu glont captiv, tubulatura lui este ca a unui pistol cu bolturi care penetreaza cutia craniana, atinge nivelul cortexului, iar porcul sacrificat intra intr-o coma profunda, apoi i se produce sangerarea si moare", ne-a explicat medicul Dorin Enache, directorul executiv al Directiei Sanitar Veterinare si Siguranta Alimentelor (DSVSA) Brasov. Acesta a adaugat ca o astfel de metoda este folosita in abatoare de peste 30 de ani si este timpul sa se aplice si in gospodarii.
"Pana in prezent, oamenii nu sunt deschisi la aceasta metoda moderna de sacrificare a porcului, pentru ca nu stiu despre ce e vorba. Ei prefera metodele traditionale. Trebuie mediatizata, altfel nu va avea succes printre persoanele din mediul rural. E in avantajul porcului, deoarece animalul nu mai este traumatizat. Proprietarul animalului sacrificat prin impuscare cu glont captiv trebuie sa plateasca o taxa de 50 de lei medicului veterinar din circumpscriptiile de stat, pret ce poate varia la medicii de libera practica", ne-a declarat presedintele colegiului medicilor veterinari, Ioan Coman.
Pana acum au fost achizitionate asomatoare de catre medicii veterinari din Zarnesti, Tarlungeni, Cata, Ormenis, Sinca Noua, Poiana Marului, Comana, Voila, Beclean, Homorod, Apata, Bunesti, Valea Buzaului, Hoghiz si Fundata.

Bani pentru drumuri si la Comana?

Dezbaterile in Parlament pe tema proiectului bugetului de stat i-au mobilizat pe parlamentarii brasoveni, acestia formuland in ultimele zile amendamente privind suplimentarea finantarii unor capitole de investitii cu fondurile necesare realizarii unor lucrari in judetul Brasov.

Amendamentele vizeaza asigurarea sumelor necesare unor investitii in infrastructura, in domeniul Educatiei, Sanatatii si al construirii de noi unitati locative.
Senatorul PSD Titus Corlatean, sustinut de colegii sai, deputatii Constantin Nita si Gabriel Tita, a formulat un amendament pe adresa Ministerului Transporturilor, solicitand suplimentarea Capitolului "Constructii drumuri" cu circa 17.500 mii lei pentru realizarea ocolitoarei mari a municipiului Sacele.
Gabriel Tita a solicitat si el majorarea bugetului Educatiei cu fondurile necesare reabilitarii unei gradinite si a unei scoli din judet, ambele avand sediile degradate si conditii precare de studiu.
In tabara PD-L Brasov, deputatii si senatorii au facut un amendament privind alocarea, suplimentar, la bugetul Ministerului Educatiei a 11 miliarde de lei vechi pentru modernizarea si reabilitarea unor unitati de invatamant din Brasov.

Liberalii, in topul amendamentelor
Parlamentarii liberali brasoveni au vizat prin amendamentele la bugetul de stat dezvoltarea comunitatilor locale din judetul Brasov, deputatii Mihai Dontu si Gheorghe Gabor depunand, la sfarsitul saptamanii trecute, un material in acest sens.
La Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National a fost propusa alocarea a 500.000 lei pentru continuarea lucarilor de constructie la Biserica Ortodoxa din Rupea.
Catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii au fost formulate amendamente privind asigurarea a 8 milioane de lei pentru proiectul de investitii privind reabilitarea DJ 104 (traseul Sercaia-Hoghiz) si alocarea a 7 milioane de lei pentru realizarea ocolitoarei municipiului Codlea.
Pe de alta parte, de la bugetul aceluiasi minister au fost solicitate 1,8 milioane de lei pentru alimentarea cu apa a comunei Bunesti, a 15 milioane de lei pentru investitii similare la Arini si Maierus, a 2,2 milioane de lei pentru canalizarea din Apata, a un milion de lei pentru aductiunea de apa de la Vladeni si a 3,2 milioane de lei pentru construirea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare in satele Grid si Parau.
Din sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2009, cei doi deputati PNL au cerut alocarea a 1,2 milioane de lei din suma prevazuta pentru Brasov pentru finantarea obiectivului "Sediu nou Primarie" in comuna Feldioara.
In amendamentele formulate pe adresa Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintelor sunt solicitate 2,5 milioane de lei pentru alimentarea cu apa si canalizare in comuna Jibert si pentru lucrari similare in comunele Homorod (500.000 de lei), Augustin (2 milioane de lei) si Crizbav (2 milioane de lei). Pentru reparatii la drumuri amendamentele au vizat alocarea a cate 500.000 de lei pentru comunele Hoghiz, Racos, Comana, Soars, Cincu si Ormenis.
De la Ministerul Administratiei si Internelor sunt asteptate 1,2 milioane de lei pentru proiectul de reabilitare termica a locuintelor colective din orasul Rupea si 5 milioane de lei pentru acelasi tip de investitii la Codlea.
La capitolul invatamant, Ministerului Educatiei i s-a propus suplimentarea finantarilor cu 1,15 milioane de lei pentru cumpararea imobilelor scolilor din Cata, a 3,8 milioane de lei pentru construirea sediului scolii din Apata si a 500.000 de lei pentru reabilitarea scolii si gradinitei din Ungra.

Comăna ramane fara groapa de gunoi (Transilvania express)

Edilii comunei Comana se confrunta cu mari probleme in privinta finantarii unor investitii in infrastructura, situatie care se regaseste in majoritatea localitatilor din Tara Fagarasului.
Viceprimarul localitatii, Dumitru Calbeaza, a aratat ieri, intr-o conferinta de presa, faptul ca "singurul potential economic in zona este... agricultura", iar in prezent se impun lucrari de reabilitare a unor drumuri - aflate intr-o stare jalnica - si de deschidere a unei noi gropi de gunoi unde sa fie colectate selectiv deseurile menajere: "Actuala groapa de gunoi trebuie inchisa pana la 16 iulie, fiindca nu corespunde normelor UE. Nu avem nici o statie de colectare in zona, dar avem noi un proiect, insa... nu dispunem de banii necesari".
Sursa citata a mentionat ca trebuie finisata si cladirea gradinitiei din comuna, "care este construita integral, dar pe care nu o putem dota". Viceprimarul din Comana a anuntat ca in prezent se lucreaza la un proiect privind punerea in valoare a unor zone monument ale naturii din imprejurimile localitatii, sperand sa obtina finantare europeana. (C.D.)

Inundatii in comuna Comana


Brasov. Oltul a inundat finete si gradini

Ca in fiecare an, cresterea debitului Oltului i-a bagat in sperieti pe locuitorii “riverani”, dar din fericire nici o gospodarie nu a fost afectata. Ca urmare a inundatiilor, intre Comana si Crihalma drumurile au devenit impracticabile, nemaiputindu-se circula decit cu tractorul. Oltul a inundat 400 de hectare de fineata in localitatea Comana si 20 de gradini in Ungra. (Simona Popica)

Cycling in Comana, Hoghiz, Cuciulata. Sinca...


4TH DAY, TUESDAY
Cycling arround Persani Mts.

Cycling route: Homorod - Hoghiz - Cuciulata - Comana de Jos - Venetia de Jos - Sercaia - Sinca Veche - Persani - Codlea

A rather difficult cycling day
Cycling time: 6 ½ (six and a half) hours
Cycling trip length: 60 km
Sightseeing objectives to choose from:
The Kalnoky (12th century), Haller (16th century) and Valenta (16th century) castles;
the lutheran chuch (1749) from Hoghiz; the orthodox church and the wood church (monuments of arhitecture);
the village museum from Cuciulata Village; : the village museum of etnographiy from Comana de Jos Village;
the orthodox church (monument of arhitecture) from Venetia de Jos Village;
near the Sercaia village we can admire "Poiana Narciselor" (The Daffodils Glade) - floristic reservation;
the orthodox church (monument of ahitecture) in Persani Village;
the lutheran fortified church (historical monument),
the village houses (monument of arhitecture) in Codlea City
PROPOSED SCHEDULE OF THE DAY:

8.00: wake up.
8.30: breakfast;
10.00: leaving Homorod Village;
10.00-20.30: cycling in Persani Mountains:

Visit Hoghiz; near Hoghiz were found vestiges of Roman Camp Ponce Vetus (today ruins), in the middle of some natural park of secular oaks were build 3 castle: Kalnoky (12th century), Haller (16th century) and Valenta (16th century), the lutheran chuch (1749)
Visit Cuciulata Village: the orthodox church and the wood church (monuments of arhitecture); the village museum
Passing throught Comana de Jos Village: the village museum of etnography.
Passing throught Venetia de Jos Village: the orthodox church (monument of arhitecture)
Passing throught Sercaia Village: near the Sercaia village we can admire "Poiana Narciselor" (The Daffodils Glade) - floristic preserve with large daffodilas glades. These glades covered with a huge daffodils carpet (400 hectares, blossoming at the end of May) represent one of the Romania's unique beauties, attracting numerous lovers of nature beauty). This glade is located in a forest of over 100 years old oaks.
Visit Sinca Veche: the 18th church built in solid rock
13.30 - 14.30: stop for a quick backpack lunch
Visit Persani Village: the orthodox church from 1793 (ahitecturonical monument)
Visit Codlea City: the lutheran fortified church (historical monument) - builed in Romanic style (13th century) and then rebuilded in gothic style (16th century), the village houses (monument of arhitecture), the Black Fortress (built by the Teuton Knights in the 13th century)
20.00: Having dinner in Codlea City.
Accommodation in guesthouse in Codlea City.

MANIFESTARI ETNOFOLCLORICE IN JUDETUL BRASOV

Brasov
1 martie – Sinca Nouã
Roata în flãcãri (Strigarea peste sat): obicei tradiþional practicat de
flãcãii satului, care are loc în perioada de Lãsata Secului si reprezintã
o judecatã publicã a celor care nu au respectat regulile comunitãtii.
15 martie – Brasov
Promovarea traditiilor culturale ale comunitãtii maghiare: spectacol
folcloric.
23 martie - Apata
Împuscatul cocosului - obicei traditional al comunitãtii maghiare, care
se desfãsoarã în prima zi de Pasti (catolic).
29-30 martie – Brasov Festivalul national al tinerilor interpreti de muzicã popularã „Flori în Tara Bârsei” - editia a VI-a, manifestare cuprinsã în cadrul Târgului
de Carte si Muzicã.

Obiceiuri traditionale la Comana



Tradiţii braşovene. Cercetarea, o poartă spre trecut
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov şi-a intensificat în ultimii ani activitatea de cercetare, astfel încît a întreprins mai multe acţiuni în acest sens. Prin cercetare se urmăreşte identificarea, promovarea şi valorificarea obiceiurilor tradiţionale de peste an, a riturilor de trecere - naştere, nuntă, înmormîntare - din toate zonele etnofolclorice ale judeţului Braşov. În 2007, planurile de cercetare ale Centrului au vizat zonele etnofolclorice ale Ţării Făgăraşului, zona sub Perşani, zona etnofolclorică Rupea şi culoarul Rucăr - Bran.


Relaţiile conflictuale între tradiţie şi modernitate
Activitatea de cercetare, întreprinsă pe parcursul mai multor luni de cercetătorul Delia Barbu, a avut ca scop realizarea unei paralele între obiceiurile din trecut şi cele care s-au păstrat în prezent. Studierea ansamblului de obiceiuri: o paralelă între trecut şi prezent în satele din Ţara Făgăraşului, cît şi în cele din zona Rupea. Cercetarea şi-a găsit finalitatea prin publicarea unui studiu cu tema "Relaţii conflictuale între tradiţie şi modernitate", apărut în revista "Datina", editată de CJCPCT Constanţa. Activitatea de cercetare a continuat prin aplicarea unor chestionare în zona amintită. Studiul realizat în această zonă are ca obiectiv de interes naşterea, botezul şi copilăria. Cercetarea pe teren pe tema naşterii, botezului şi copilăriei a continuat în satele din Ţara Făgăraşului: Veneţia de Sus, Veneţia de Jos, Comana de Sus, Comana de Jos, Drăguş. Rezultatele cercetării se vor concretiza într-o lucrare intitulată "Naşterea, Botezul şi Copilăria - Obiceiuri şi credinţe între trecut şi prezent".

Articol de mediu



Judetul Brasov risca sa fie inundat din cauza gunoaielor
29-02-2008
Autor: Gabriela Bunghez
Tone de gunoaie au fost descoperite de inspectorii de mediu in albiile unor rauri din judetul Brasov. Munti de moloz si alte materiale de constructie au fost aruncate pe malul apelor si risca sa blocheze cursurile raurilor. La un control efectuat zilele trecute de comisarii Garzii de Mediu la Rasnov, pe malul Ghimbaselului au fost descoperite deseuri de constructii si rumegus, provenind de la un santier din apropiere. Printre aspectele neconforme identificate s-a numarat si existenta pe malurile paraurilor si resturi de masa lemnoasa ce se intindeau peste 400 de metri. Asemenea "depozite" de lemne au fost gasite si pe raul Olt, in zona localitatii Hoghiz si la Comana. Pentru neregulile identificate comisarii Garzii de Mediu au amendat firmele, o persoana fizica si o asociatie de proprietari din zona, valoarea totala a sanctiunilor fiind de 23.000 de lei. Primariile din Moieciu, Hoghiz si Comana au primit avertisment cu obligatia ca pana pe 5 martie sa salubrizeze cursurile de apa.

Comisii mixte formate din reprezentanti al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentiei Nationale “Apele Romane”, Prefectura, ISU, Garda de Mediu, Directia Silvica si Serviciul de Gospodarire al Apelor Brasov au verificat in perioada 25-27 februarie,modul in care au fost salubrizate cursurile de apa din judetul Brasov.


Au fost verificate raul Olt si paraiele Ghimbasel, Turcu,Maierus, Teliu, Buzau si afluentii paraului Turcu, Valea Popii si Valea Bangalesei, ca surse de risc pentru inundatii in zona Bran-Moeciu.

In urma controlului au fost constatate o serie de nereguli, cum ar fi resturi de materiale ramase de la constructii, depozitate pe malul paraului Ghimbasel, pentru care s-au aplicat sanctiuni in valoare de 23.000 de lei.

Pe malurile paraului Turcu din Moeciu, pe o lungime de 400 de m au fost gasite resturi de material lemnos, iar pe raul Olt, in aria localitatilor Hoghiz si Comana, aglomerari de resturi lemnoase.

Pentru curatarea albiilor paraului Turcu si a raului Olt s-au fixat termene pentru 1 si, respectiv, 5 martie.

Prefectul judetului Adriana Dontu a declarat ca asemenea controale in teren vor continua la nivelul institutiilor administrativ-teritoriale, pentru a diminua riscul de inundatii.

Multe persoane folosesc aceasta metoda comoda de a scapa de resturi, insa nu stiu ce risca. Amenda pentru cei care arunca gunoaie in ape este intre 1.000 si 2.500 de lei.

Martie vine cu inundatii

Brasovul ar putea fi lovit luna in luna martie de un val de inundatii. Specialistii estimeaza ca, la finele lunii martie, debitele riurilor vor creste semnficativ.

Cele mai afectate localitati vor fi Vama Buzaului, Crihalma, Hoghiz, Ticus si Comana, ale caror parauri e de asteptat sa iasa din matca.

Pericolul e cu atat mai mare cand albiile raurilor nu sunt curatate si pot afecta cursul apei, iesind din matca.

(Rompres)

joi, 26 martie 2009

Proiecte educationale pentru ajutorarea comunitatii rome, si la Comana de Jos


Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Brasov s-a transformat, pentru doua zile, intr-o galerie de arta.: 14 unitati scolare din judet si-au expus produsele finale ale proiectelor PHARE si Comenius, derulate din 2005. Proiectele, ce s-au derulat in scolile brasovene trei ani, au fost sustinute in totalitate din fonduri europene si din bani proveniti de la primariile localitatilor respective. Astfel, in 11 unitati scolare rurale, printre care Tarlungeni, Racos, Ormenis, Comana de Jos, au fost implementate activitati care au avut scopul de a ajuta grupurile dezavantajate sa se integreze. Grupul-tinta a fost reprezentat de comunitatea rroma. Astfel, prin programe "scoala dupa scoala", "scoala parintilor" si diverse ateliere de lucru, elevii rromi au fost ajutati sa lege prietenii cu cei romani. De asemenea, parintii acestora, dar si parintii copiilor cu nevoi speciale, au urmat cursuri, tinute de consilieri si profesori special instruiti, pentru a-si ajuta intr-un mod eficient micutii. La expozitie, profesorii si elevii au adus in fata brasovenilor "documente" care sa ateste eficienta muncii depuse de-a lungul celor trei ani.
Astfel, "simezele" ISJ au fost umplute cu fotografii, desene, colaje, sculpturi, impletituri din sfoara si materiale textile, care sa ilustreze activitatile extrascolare educative. In total, proiectele PHARE au primit o finantare de 582.000 de euro.

Comăna de Jos din satelit.


Spectacol Comana de Jos 2 ianuarie 2011

Ansamblul folcloric Lunca Oltului din Comana de Jos.

Spectacol Comana 2 ian2010 467

Vezi mai multe video din cultura