luni, 23 februarie 2009

Arie protejata avifaunistica in Tara Fagarasului si Podisul Hartibaciului

ROSPA0099. Podisul Hârtibaciului
Judeţul Braşov: Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş (23%), Hoghiz
(5%), Jibert (93%), Mândra (24%), Părău (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Şoarş (100%), Ticuşu Vechi
(100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%)
Judeţul Sibiu: Agnita (100%), Alţina (100%), Arpaşu de Jos (15%), Avrig (10%), Bârghiş (100%), Biertan
(64%), Brădeni (100%), Bruiu (100%), Cârţa (25%), Chirpăr (100%), Dumbrăveni (21%), Hoghilag (44%),
Iacobeni (100%), Laslea (98%), Marpod (100%), Merghindeal (100%), Mihăileni (54%), Moşna (47%), Nocrich
(100%), Porumbacu de Jos (5%), Roşia (23%), Valea Viilor (8%), Vurpăr (29%)
Judeţul Mureş: Albeşti (34%), Apold (100%), Daneş (74%), Saschiz (52%), Sighişoara (33%), Vânători (15%)

Lacuri de acumulare din Tara Fagarasului

Oltul Superior divizat în:
- Sectorul Făgăraş – Hoghiz, care include centrala baraj Făgăraş, diguri şi lacul de acumulare Veneţia;
- Sectorul Avrig - Făgăraş care include cinci centrale baraj: Voila,Viştea, Arpaşu, Scoreiu, Avrig.
Debitul instalat al centralelor de pe acest tronson este de 180 m3/s.

Vedere panoramica-Comana de Jos



Fotografie realizata de Catalin Stratila. Panoramio.com

Harta fizica a judetului Brasov

Blazoanele familiei nobiliare Mailat din Comana de Jos

Amplasarea satului Comana de Jos in Comitatul Fagaras, Regatul Ungariei

Viitorul lac de acumulare Veneția - Comăna

Comăna de Jos și Crihalma (articol de pe internet)

Comana de Jos si Crihalma




COMANA DE JOS
Asezata pe Valea Comanelor, aproape de Olt, Comana de Jos, ca si cea de Sus, merita a fi cunoscute deoarece ele detin inca originale marturii ale culturii populare traditionale locale, unele dintre acestea avind in trecut o raspandire mai larga si in alte sate din Tara Oltului.
O vizita la Muzeul etnografic va va familiariza cu dovezile de civilizatie si cultura specifice vietii traditionale a populatiei din Comana, indeosebi cu ustensile si obiecte casnice si gospodaresti, cu cele de industrie casnica textila, cu piese de port popular si in genere de arta populara.
In aceste sate de agricultori si crescatori de animale se intalnesc inca in plina dezvoltare mestesuguri artistice si creatii specifice locale. Se remarca talentul si harnicia unor pricepute femei care continua sa coase diferite piese de port sau tes textile de interior, a unor cojocari care confectioneaza si astazi pieptare si cojoace in maniera traditionala sau a unor cioplitori in lemn care practica prelucrarea artistica a lemnului.
Recomandam a se vizita in Comana instalatiile tehnice populare, care in zilele noastre se intalnesc din ce in ce mai rar, si anume morile de apa. La inceputul sec. XX se gaseau insiruite pe valea Comanelor mai mult de zece mori de apa.   Elementele tipice ale vechilor mori de apa din aceasta parte a Tarii Oltului vizitatorul le poate vedea la asa-numita „Moara Mijestilor".
Localnicii din Comana pastreaza si astazi stravechi datini si obiceiuri, sarbatorind cu mult fast „Plugarul", un obicei de primavara ce are loc in cinstea celui mai harnic om din sat, primul care a bagat plugul in brazda. Cel care ajunge aici cu acest prilej ramane cu imagini de neuitat.
In Comana se desfasoara cu prilejul sarbatorilor de iarna obiceiuri de veche traditie dintre care mentionam turca, adica capra bogat si fastuos impodobita.
Sant, de asemenea, binecunoscute in intreg judetul talentul si maiestria artistica de interpretare a ansamblului de fluierasi de la Comana.
CRIHALMA
 In frumoasa localitate situata pe Valea Oltului pot fi intalnite gospodarii a caror structura traditionala se mentine pana in prezent cu interiorul caselor amenajate in maniera traditiei locale. In zilele de sarbatoare si la petreceri familiale, localnicii continua sa poarte costumul specific. Si nicaieri nu se poate vedea, intr-o maniera de interpretare atat de bine realizata ca aici, jocul fecioresc al fetelor de la Crihalma, care a cucerit pe toti cei care l-au vazut si a intrat in repertoriul multor ansambluri.
Nimerindu-se in Crihalma cu prilejul sarbatorilor de primavara, un original si stravechi obicei va ramine intiparit adanc in mintea vizitatorului: purtatul pe grapa al celui mai harnic plugar care a bagat primul, in acel an, plugul in brazda. Cu cununa de grau verde pe cap si cu cununa de paie, el este pus pe grapa purtata pe umeri de patru flacai si dus apoi la rau, de unde, dupa ce este udat cu apa, pleaca cu intreg alaiul acasa in sat unde se incinge o mare petrecere la care participa intreaga colectivitate.


-->


sâmbătă, 21 februarie 2009

Microregiunea Dumbrava Narciselor


Microregiunea Dumbrava Narciselor este una dintre cele şapte microregiuni de dezvoltare ale judeţului Braşov, constituind partea de est a zonei istorice Ţara Făgăraşului. Cuprinde comunele ComănaMândraPărăuŞercaia,Şinca şi Şinca Nouă.

Regiunea Rupea-Cohalm

Comuna Comăna face parte din regiunea Țara Făgărașului.

Pestera Manastirii Comana de Sus


1. Categoria rezervatiei: speologica;
 
2. Situatia administrativa: rezervatia se afla amonte de satul Comana de Sus, pe teritoriul administrativ al comunei Comana, Jud. Brasov
3. Modul de folosinta a terenului:: fond forestier;

4. Pozitia geografica: este situata in partea centrala a Muntilor Persani.

5. Cai acces: D.N. 13, Brasov – Sighisoara, pe D.N.1J până în comuna Comana de Jos, de aici  pe D.C. 19 pana în satul Comana de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce insoteste paraul Comana;
6. Suprafata: 42 ha (conform HG 2151/2004, aviz CMN – B867/22.03.2004)
7. Importanta rezervatiei:
-         Pestera Comana constituie drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Pestera.
-         Pestera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, avand o dezvotare pe cca. 2500 m si o denivelare de 70 m (-40):
Ø      Galeria Activa, dimensiuni reduse, tavane innecate, cascade, urcand prin Hornul Mare se ajunge la GALERIA ZANELOR, bogat concretionar si in GALERIA EMILIA, unde se gasesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime);
Ø      Primul nivel fosil, duce la SALA BRADULUI, remarcabila prin prezenta unei stalagmite albe, imaculate inalta de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive si a bazinelor  cu cristale sub forma de braduti. Acest nivel se termina in SALA CATEDRALEI, in a carei parte superioara s-au format coloane, stalagmite si gururi. Aici apar si primele HELICTITE;
Ø      Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriasilor, il constituie GALERIA CU EXCENTRITE (GALERIA COMORILOR), galerie cu latimi de pana la 14 m si inaltimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concretionara a pesterii. Aici  se gasesc speleoteme, numeroase STILOLITE, cu lungimi pana la 1,5 m, translucide si CRISTALICTITE ( helictite, excentrite), cu diametrul cuprins intre 0,5 – 10 mm, sub forma de manunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de pana la 13 – 15 cm, care cresc intr-un plan oblic  deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar CRISTALE DE ARAGONIT, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, PLANSEE SUSPENDATE, SCURGERI PARIETALE masive, coloane, stalactite si stalagmite, draperii, BAZINE CU COLOANE DE CALCIT, ETC.
- sub raport biospeologic, Pestera Comana se remarca prin prezenta amfipodului acvatic hipogen – Niphargus andropus si a liliacului troglofil din specia Myotis myotis.

Conform Ordinului 850/2003, rezervatia Pestera Comana a fost dat in custodie, clubului de speologie SILEX BRASOV(http://www.silex.go.ro/). Din activitatea membrilor clubului,  privind Pestera Comana, enumaram:
·        Prima data se intra in pestera in anul 1981, o data cu secarea naturala a lacului de la intrare;
·        Intre anii 1981-1982, au loc actiuni de explorare, culminate la sfarsitul anului 1982 cu ridicarea primei harti de pestera;
·        Castigarea premiului “EXPLORATORII “ de catre membrii clubului C.S. Silex, la editia din 1982 a manifestarii nationale SPEOSPORT, pentru cea mai mare descoperire speologica a anului;
·        Explorarea continua pana in anul 1994, in acest timp fiind descoperite salile COMORILOR si URIASILOR;
·        In anul 2004 reincep lucrarile de explorare in continuare a SALII CATEDRALEI si ridicarea topografica a hartii galeriilor explorate.


          

REZERVAŢIA COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITA


1.  Categoria rezervatiei: geologica
2. Situatia administrativa:  rezervatia se afla aval de satul Comana de Sus, pe teritoriul administrativ al comunei Comana, Jud. Brasov
3.  Modul de folosinta al terenului: fond forestier;
4. Pozitia geografica: situata in cadrul Muntiilor Persani, respectiv pe versantul stang al vaii Paraului Faget la o altitudine de 610 m.
5. Cai de acces: La rezervatie se ajunge de la Brasov, prin D.N. 13 Brasov – Sighisoara, pana la km. 53, iar de aici spre sud pe D.N. 1 J pana la Comana de Jos, in capatul comunei, stanga, pe D.C. 19 in satul Comana de Sus, iar de acolo 7 km pe drumul forestier pana la rezervatie. Din vale se urca pe poteca 800 m pana la platoul stancii.
6. Suprafata: 1,0 ha (Legea 5/2000), din care 0.35 ha reprezinta rezervatia propriuzisa, retsul fiind zona tampon.
7. Importanta rezervatiei: rezervatia naturala “ Piatra Cioplita” face parte din categoria rezervatiilor geologice din jud. Brasov, cuprinzand bazalte cu aspect columnar; importanta ei rezida din faptul ca reprezinta cel mai sudic punct al eruptiilor de bazalte din Muntii Persani, cel mai sudic punct al  neovulcanismului Pliocen - Cuaternar de la noi din  tara;

 

Harta ariilor protejate din Judetul BRASOV

Pestera Manastirii Comana de Sus

Rezervaţia naturală Peştera Comăna este situată in Munţii Perşani pe Râul Comăna. Rezervaţia Peştera Comăna se află pe raza satului Comăna de Sus şi are o suprafaţă de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peştera şi este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peştera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce işi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peştera. Peştera are o valoare ştiinţifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduţi, prezenţa helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planşee suspendate). Acces: DN1 Bucureşti-Braşov-Şercaia, DN1J Părău-Comăna de Jos, DJ 104N Comăna de Jos-Comăna de Sus, apoi drumul forestier de pe valea Comănii.
Rezervaţia cuprinde peştera (golul subteran), suprafaţa de teren situată la exterior, reprezentată de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruş, precum şi o zonă de păşune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
Se pot realiza exploatări forestiere cu condiţia menţinerii permanente a acoperirii suprafeţei cu vegetaţie forestieră.






luni, 16 februarie 2009

duminică, 1 februarie 2009

Comuna Comăna


Comăna este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, România. În anul 2002, avea o populaţie de 2.635 locuitori distribuiţi in cele patru sate componente: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou.Comăna de Jos, localitatea de reşedinţă, a fost un important centru administrativ al Ţării Făgăraşului pe vremea când Ştefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Ţării Făgăraşului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui şi conacul familiei nobiliare Mailat.În cadrul planului de dezvoltare durabilă a judeţului Braşov[3], comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Şercaia, Părău, Şinca Nouă, Şinca şi Mândra, scopul fiind promovarea regiunii şi dezvoltarea de proiecte comuDate geograficeComuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perşani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podişului Hârtibaciului. Afluenţii Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăiţa şi Valea Ticuşului de pe partea dreaptă, Valea Comănii şi Sărata de pe partea stângă.Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş, Rupea este de 15 km, iar de municipiul Făgăraş, comuna Comăna se află la 27 km.[modifică]Reţeaua de transportComuna Comăna este străbatută de DN1J, care face legătura între DN13, E60 (Hoghiz) si DN1, E68 (Şercaia). DJ 104 K leaga Comăna de Jos de Buneşti iar DJ 104 N uneşte Comăna de Jos cu Comăna de Sus. Staţii de autobuz se află în toate cele patru localităţi ale comunei şi deservesc populaţia pentru rutele Făgăraş - Şercaia - Comăna de Jos - Crihalma - Ticuşu Vechi - Cobor şi retur; Făgăraş - Şercaia - Comăna de Jos - Hoghiz - Homorod - RupeaPentru accesul la transportul pe calea ferată, locuitorii comunei Comăna folosesc gComăna este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, România. În anul 2002, avea o populaţie de 2.635 locuitori distribuiţi in cele patru sate componente: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou.


Comăna de Jos, localitatea de reşedinţă, a fost un important centru administrativ al Ţării Făgăraşului pe vremea când Ştefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Ţării Făgăraşului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui şi conacul familiei nobiliare Mailat.

În cadrul planului de dezvoltare durabilă a judeţului Braşov[3], comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Şercaia, Părău, Şinca Nouă, Şinca şi Mândra, scopul fiind promovarea regiunii şi dezvoltarea de proiecte comune.


 Comuna Comana a luat nastere in anul 1968(Legea nr. 2/1968), in urma reformei administrative care a dus la aparituia judetului Brasov pe care il stim astazi. Astfel, Comunele Crihalma, Comana de Sus , Ticusul Nou si Comana de Jos au fost integrate in noua unitate administrativ-teritoriala Comuna Comana, cu primaria la Comana de Jos. Ar fi anumite puncte interesante de observat in aceasta noua alcatuire.
1. Satele Crihalma si Ticusu Nou au apartinut Comitatului si mai apoi judetului Tarnava Mare cu resedinta la Sighisoara pe cand Comana de Jos si de Sus, au apartinut de comitatul si respectiv judetul Fagaras. Diferentele intre cele doua grupe de sate sunt ata de ordin lingvistic, etno-cultural. Astfel, portul popular si dansurile sunt foarte diferite, Crihalma si Comana facand parte din doua zone folclorice diferite.
2. Satele din stanga Oltului (Comana de Jos si de Sus) si cele din dreapta (Crihalma si Ticusu Nou), sunt deseori izolate unele de altele din cauza deselor revarsari ale raului Olt, fapt care duce la scindarea legaturilor intre sate, cu probleme pentru elevii navestisti, muncitori sau alimentare cu alimente.
3. In anul 2005 a avut loc  un referendum in Comuna pentru scindarea in doua comune, Comana de Jos si crihalma, . In procent de 70, oamenii au votat pentru impartirea comunei, acest lucru nerealizandu-se pana in prezent din motive politice sau criterii economice. 

Comăna de Jos din satelit.


Spectacol Comana de Jos 2 ianuarie 2011

Ansamblul folcloric Lunca Oltului din Comana de Jos.

Spectacol Comana 2 ian2010 467

Vezi mai multe video din cultura