joi, 30 aprilie 2009
luni, 27 aprilie 2009
vineri, 24 aprilie 2009
Cartierul ``Sinaia´´ din Comana de Jos
Se afla situat in partea de est, peste vale de moara, pe dreapta drumului ce merge la Brazi.
marți, 21 aprilie 2009
Album de primăvară - Comăna de Jos
1.Comana vazuta de pe Pleasa
2.Pom inflorit la Brazi, in spate se vad Muntii Fagaras
3.Comana de Jos
4.Comana de Jos
5.''In Sus'' Comana de Jos
6.Oi pe valea Comanii
7.Chiciora si Garbova
8.Turnul bisericii din Crihalma
9.Turnul bisericii ,,Cuvioasa Paraschiva´´ Comana de Jos
10.Biserica ''Adormirea Maicii Domnului´´ Comana de Sus
11.Cascada pe vale
12.Oi...
13.Muntii Fagaras
14.Playing-Comana de Sus
15.Omul de Piatra, din rezervatia,,Piatra Cioplita'' Comana de Sus
16.Floricica de munte
2.Pom inflorit la Brazi, in spate se vad Muntii Fagaras
3.Comana de Jos
4.Comana de Jos
5.''In Sus'' Comana de Jos
6.Oi pe valea Comanii
7.Chiciora si Garbova
8.Turnul bisericii din Crihalma
9.Turnul bisericii ,,Cuvioasa Paraschiva´´ Comana de Jos
10.Biserica ''Adormirea Maicii Domnului´´ Comana de Sus
11.Cascada pe vale
12.Oi...
13.Muntii Fagaras
14.Playing-Comana de Sus
15.Omul de Piatra, din rezervatia,,Piatra Cioplita'' Comana de Sus
16.Floricica de munte
marți, 7 aprilie 2009
Denumirea comunei/oraşului: Comăna, Alsokomana, Unterkomana
Localităţi aparţinătoare: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma, Ticușu Nou
Religia 2002
Ortodoxă 2366 89.79 %
Penticostală 119 4.52 %
Greco-Catolică 114 4.33 %
Adventistă de ziua a Şaptea 18 0.68 %
Creştină de rit vechi 10 0.38 %
Romano-Catolică 3 0.11 %
Reformată 1 0.04%
Unitariană 1 0.04 %
Ateu 1 0.04 %
Altele 2 0.08 %
Religia 2002
Ortodoxă 2366 89.79 %
Penticostală 119 4.52 %
Greco-Catolică 114 4.33 %
Adventistă de ziua a Şaptea 18 0.68 %
Creştină de rit vechi 10 0.38 %
Romano-Catolică 3 0.11 %
Reformată 1 0.04%
Unitariană 1 0.04 %
Ateu 1 0.04 %
Altele 2 0.08 %
Rezervatia avifaunistica Podisul Hartibaciului care cuprinde 46% din comuna Comana:
Extras din Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/200799
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului
Judeţul Braşov: Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş
(23%),
Hoghiz (5%), Jibert (93%), Mândra (24%), Părău (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Şoarş
(100%),
Ticuşu Vechi (100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%).
Prin H.G 1284/2007 Podişul Hârtibaciului a fost declarat Spaţiu de Protecţie Aviafaunistică, devenind arie de protecţie a păsărilor, ca parte a reţelei europene Natura 2000 în România. Acest SPA se întinde pe teritoriile judeţelor Braşov, Mureş Sibiu şi cuprinde 39 de comune şi cinci oraşe; Agnita, Dumbrăveni, Făgăraş, Rupea şi Sighişoara, fiind, ca suprafaţă, a doua zonă din ţară, după Delta Dunării.Cea mai mare parte a acestui spaţiu se află în judeţul Sibiu, pe valea Hârtibaciului.Scopul propunerii acestei arii speciale de protecţie a păsărilor a fost conservarea unor populaţii aparţinând următoarelor 32 de specii de păsări de importanţă comunitară: Alcedo atthis (pescăruş albastru), Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Aythya nyroca (raţă roşie), Botaurus ste- llaris (buhai de baltă), Bubo bubo (buhă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chli- donias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barză neagră), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Crex crex (cristel de câmp), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădină), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Egretta alba (egretă mare), Falco vespertinus (vânturel de seară), Himantopus himantopus (piciorong), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pernis apivorus (viespar), Philomachus pugnax (bătăuş), Picus canus (ghionoaie sură), Sterna hirundo (chira de baltă), Strix uralensis (huhurez de pădure) şi Tringa glareola (fluierar de mlaştină). Aria găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone. Aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi).
Text: APM
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/200799
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului
Judeţul Braşov: Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş
(23%),
Hoghiz (5%), Jibert (93%), Mândra (24%), Părău (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Şoarş
(100%),
Ticuşu Vechi (100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%).
Prin H.G 1284/2007 Podişul Hârtibaciului a fost declarat Spaţiu de Protecţie Aviafaunistică, devenind arie de protecţie a păsărilor, ca parte a reţelei europene Natura 2000 în România. Acest SPA se întinde pe teritoriile judeţelor Braşov, Mureş Sibiu şi cuprinde 39 de comune şi cinci oraşe; Agnita, Dumbrăveni, Făgăraş, Rupea şi Sighişoara, fiind, ca suprafaţă, a doua zonă din ţară, după Delta Dunării.Cea mai mare parte a acestui spaţiu se află în judeţul Sibiu, pe valea Hârtibaciului.Scopul propunerii acestei arii speciale de protecţie a păsărilor a fost conservarea unor populaţii aparţinând următoarelor 32 de specii de păsări de importanţă comunitară: Alcedo atthis (pescăruş albastru), Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Aythya nyroca (raţă roşie), Botaurus ste- llaris (buhai de baltă), Bubo bubo (buhă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chli- donias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barză neagră), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Crex crex (cristel de câmp), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădină), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Egretta alba (egretă mare), Falco vespertinus (vânturel de seară), Himantopus himantopus (piciorong), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pernis apivorus (viespar), Philomachus pugnax (bătăuş), Picus canus (ghionoaie sură), Sterna hirundo (chira de baltă), Strix uralensis (huhurez de pădure) şi Tringa glareola (fluierar de mlaştină). Aria găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone. Aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi).
Text: APM
Abonați-vă la:
Postări (Atom)