luni, 11 ianuarie 2016

Prin Comana, azi vara.

joi, 10 decembrie 2015

joi, 27 decembrie 2012

Vizitați pagina microregiunii Dumbrava Narciselor!


Microregiunea Dumbrava Narciselor este una dintre cele șapte microregiuni de dezvoltare ale județului Brașov, constituind partea de est a zonei istorice Țara Făgărașului. Cuprinde comunele ComănaMândraPărăuȘercaiaȘinca și Șinca Nouă.

Apăsați pe legaturi pentru a afla mai mult.
http://www.dumbrava-narciselor.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Microregiunea_Dumbrava_Narciselor

marți, 9 octombrie 2012

Satele comunei Comăna în harta iozefină a Marelui Principat al Transilvaniei (1769-1773)

Satele actualei comune Comăna, faceau parte la acea vreme din trei unități administrative distincte, corespondente judetelor de azi: Districtul Făgărașului, Comitatul Alba și Scaunul Rupea.
Comăna de Jos/ Alsó Komána făcea parte din districtul Făgărașului



Comăna de Sus/ Felső Komána făcea parte din districtul Făgărașului


Crihalma/ Kiralijhalma/ Königsberg făcea parte din comitatul Alba


Ticușu Nou/ Olah Tijukos făcea parte din scaunul Rupea



marți, 1 februarie 2011

Date tehnice, comuna Comăna.

COMUNA COMANA, JUDETUL BRASOV.



Altitudine  : 430m alt.
Temperatura medie anuala: 8.6 C
Temperatura minima absoluta -33.6 C Ianuarie 1943
Temperatura maxima absoluta +38.9 C 9 septembrie 1946
Viituri ale raului Olt: 1933 Fagaras, 602 mc/s
                                   1932 Fagaras, 768 mc/s
Scurgerea medie anuala 2-5 l/sec/mp

Comuna Comăna 1971...remember.

(1) Comuna Comana este situata in partea de nord a judetului la o distanta de 64 km de municipiul Brasov si 24 km de orasul Rupea. Are o suprafata de 100 kmp. Relieful este deosebit de variat, de la valea manoasa a Oltului pana la culmile inalte ale muntilor Persani. Teritoriul comunei este strabatut de apele raului Olt.
   Numeroase documente atesta existenta localitatilor sale componente inca din secolul al XIV-lea, scotand in evidenta ca ocupari de baza ale locuitorilor agricultura si cresterea animalelor. Acestea sunt confirmate: de obiceiurile agrare, de port, de folclorul literar, muzical si coregrafic, ce se intalnesc atat in Comana cat si in satele din imprejurimi si intreaga subzona etnografica a Oltului. Folclorul, obiceiurile de peste an, legate de muncile agricole si de pastorit marcheaza mai ales aparitia unor noi cicluri de productie a primaverii si a verii. Asa de exemplu, “Plugarii”, obicei inspiratde harnicia taranilor muncitori, evidentiaza la loc de cinste pe sateanul care a iesit primul la arat. ,,Cununa”, obicei care arata cinstirea ce se acorda incheierii recoltatului graului. Acest obicei sub denumirea de ,,Dardaica” a fost intalnit in intreaga Transilvania inca de pe la anul 1640 prezentat apoi de Dimitrie Cantemir in ,,Descrierea Moldovei”.
   Semnificativ este si portul, prin multitudinea pieselor vestimentare. Iile ornamentate cu motive florale sau zoomorfe sunt imbracamintea de baza. Surtul negru decorat cu ruje si cratinta neagra tesuta la razboi cu alesaturi, se poarta peste fusta alba incretita. Peste iie se imbraca pieptarul din piele de miel, decorat cu flori, negre, rosii si galbene. Barbatii poarta camasi albe pe dinafara, cioareci din lana alba. Se incing peste camase cu serpar tot din piele peste care infasoara o curea cu bumbi. Se imbraca pe dinafara clinceul negru iar pe cap poarta vara palarie iar iarna caciula cu ,,veaca” sau ,,retezata”. Portul din aceasta comuna ca si din Venetia, Parau si alte sate, respectiv din intreaga subzona a Oltului continua sa atraga intreaga noastra admiratie. Bogatia artei populare de aici este pastrata si valorificata, ca mijloc de stimulare larga a puterii creatoare a maselor populare.

   Comuna este formata din patru sate: Comana de Jos, satul de resedinta, Comana de Sus la 4 km, Crihalma la 3 km si Ticusu Nou la 5 km de satul de resedinta.
Drumul national Brasov-Sibiu, cu o ramificatie de 13 km-drum judetean in intregime modernizat- face legatura comunei cu resedinta judetului. In cadrul comunei exista patru statii de autobuz, transportul cu mijloace auto asigurand legatura cu minicipiul Brasov, municipiul Fagaras si orasul Rupea.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
(1) ,,Localitatile judetului Brasov”, 1971.

duminică, 7 noiembrie 2010

pe aripile vietii: Transfagarasanul

pe aripile vietii: Transfagarasanul: "De ce trebuie sa pierdem ca sa regretam, sau sa ajungem sa spunem ' s-au facut si lucruri bune'? Am facut o excursie de scurta durata in tar..."

miercuri, 27 octombrie 2010

Prezentare comuna Comana, de pe vacante romanesti.


Comana, comuna, N 45.91366 E 25.22950
Cunoastere:
Cetatea sateasca de aparare de pe Valea Comanii (sec XII)
Gruiul Vacarului, vestigiile unei asezari dacice
Biserica ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului” (sec XIII)
Biserica greco-catolica, pastreaza inca picturile originale (1512)
Muzeu etnografic ce cuprinde obiecte traditionale si un important tezaur monetar
Mori traditionale de apa
Sport:
Trasee spre Muntii Persani, munti cu fenomene carstice (pesteri) si vulcanice deosebite
Cicloturism pe malul raului Comana
Zone de pescuit pe Valea Comana
Zona de vanatoare pe Valea Comana
Natura:
Acces catre rezervatia geologica Piatra Cioplita
Rezervatia naturala Pestera Comana
Rezervatia paleontologica Varful Garbova
Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita, monument natural

marți, 31 august 2010

Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, născut în Comăna de Jos.

Material extras din cartea Terra Blachorum, o minimonografie a Țării Făgărașului, vol 1, de Ion Funariu și Ileana Potroviță-Funariu, Brașov, 2010

Din 1464 până în 1690, Țara Făgărașului se află sub stăpânirea regilor unguri și apoi a principilor ardeleni care numesc căpitani ai cetății, în scaunul de judecător al Țării Oltului fiind desemnați și boieri români, dovadă că puternicul, pe acea vreme, regat maghiar a trebuit să țină seama de mândra țărănime din Țara Oltului care, volens-nolens, a fost cooptată în structurile de conducere ale regatului ungar. Forța țărănimii libere din Țara Făgărașului a fost atât de mare încât din rândurile acesteia s-a ridicat și un voievod al Transilvaniei. E vorba de ȘTEFAN MAILAT, fiu de țărani liberi din COMĂNA DE JOS, acesta domnind în TRANSILVANIA timp de 14 ani, din 1527 până în 1541. Sfârșitul său e tragic. Asediat de turci în cetatea Făgărașului, prin trădare, este prins și închis în închisoarea celor ȘAPTE TURNURI (Istanbul) unde a murit după 10 ani de temniță grea.

Românul Ștefan Mailat.

    Între anii 1527 - 1541 timp de 14 ani Făgărașul va fi stăpânit de Ștefan Mailat. Participase în calitate de camerier al regelui LUDOVIC, la lupta de la Mohaci, fiind unul dintre puținii demnitari care a scăpat cu viață din această cumplită luptă.
  Prin 1480 trăia în Comăna de Jos un vestit boier, Matei Mailat, având întinse moșii la comăna, Crihalma și Țânțari. În 1511, Matei Mailat împreună cu fiii săi Comșa, Ioan, Negoiță, Ștefan, Dumitru și Marta ar fi părăsit religia ortodoxă, trecând la biserica catolică, cu scopul de a intra în rândul aristocrației ardelene.
  Ștefan s-a născut în anul 1502 la Comăna, având ca naș pe însuși regele Ludovic II. Luat la curtea regală, Ștefan primește o educație aleasă, bucurându-se de un mare prestigiu printre magnații Ardealului.
  După dezastrul de la Mohaci, Ștefan merge în capitală pentru a vesti nenorocorea. În capitală găsește mari frământări. După moartea regelui Ludovic, tronul este râvnit mai ales de doi puternici pretendenți: Ferdinand I, german, fratele lui Carol al V-lea și Ioan Zapolya, un ceh maghiarizat.
Ștefan împreună cu alți nobili susține pe Ferdinand I.  Drept recompensă, regele Ferdinand oferă lui Mailat cetatea și ducatul Făgărașului, numindu-l în 1528, VOIVOD AL ARDEALULUI. Visând transformarea Ardealului într-un principat independent, trezește dușmănia nobililor unguri care, pentru a-l prinde, apelează la forța armată otomană. Mailat se baricadează în Cetatea Făgărașului. Curând o puternică armată turcească sosește la poarta cetății. cedând unor promisiuni mincinoase, este prins, dus la Constantinopol și închis în celebra închisoare Edicule. După aproape 10 ani se stinge din viață în anul 1550, în săptămâna Crăciunului.

marți, 27 iulie 2010

Comăna de Jos 2010

Câteva fotografii din Comăna de Jos realizate in luna iulie 2010.


Plec din centru si nu pot să nu remarc țigla nouă de pe biserica ''hai vechie''. 



Ceva mai la vale, noua cladire a gradiniței se ridică impunătoare în curtea școlii din Comăna de jos. Parcul din fața scolii, frumos amenajat cu banci și , arbuști și flori.


Puțin mai jos, între școală și poliție se află în construcție remiza de pompieri, o premieră in Comăna.




Arunc o privire spre Ulița Lancii. Deși aproape toate străzile din Comăna au nume, ele nu sunt indicate ca în alte părți.




De lângă poliție îmi apare o imagine greu de ignorat: Pleașa într-un decor floral. Îmi scapă totuși o buruiana în colțul fotografiei.



Într-o zi însorită de vară, satul îmi apare frumos, dar din pacate trebuie să plec. 



Și ca să nu uit: felicitări Primăriei pentru realizarea trotuarului din zona centrală a comunei! O zi bună și să auzim numai de bine!


marți, 16 februarie 2010

joi, 28 mai 2009

Articol Buna Ziua Fagaras ''Asfalt la Crihalma''


A fost de ajuns ca drumul să fie asfaltat, pentru ca oamenii din Crihalma să se simtă mai fericiţi. Deşi asfaltul este încă fierbinte pe drum, preţul caselor a crescut peste noapte, iar oamenilor obişnuiţi cu drumurile de ţară nu le vine să creadă că s-a întâmplat o aşa minune şi spun că se simt ca la oraş.

Drumul de la Crihalma la Ticuş a fost asfaltat în urmă cu mai bine de 30 de ani. De atunci, betonul s-a măcinat şi nimeni nu a mai făcut nimic pentru a stopa degradarea drumului. Până acum, când primarul a reuşit să obţină fonduri pentru asfaltarea a mai bine de 5 kilometri de şosea. Un drum asfaltat înseamnă un pas înainte pentru locuitorii comunei.

,,Drumul trebuia asfaltat. Nu peticit, ci turnat covor asfaltic. Acum se lucrează la drumul care duce de la Crihalma la Ticuş. Pot să vă spun că, de când drumurile din satul Crihalma au fost asfaltate, a crescut considerabil preţul caselor. Zona e foarte frumoasă, dar pentru că drumurile erau cum erau, oamenii nu se înghesuiau să cumpere case în zonă. Odată cu asfaltarea, situaţia s-a schimbat”, a declarat primarul comunei Comăna, Viorel Grusea.

Oamenii din Crihalma sunt în culmea fericirii: au scăpat de gropile din vechiul asfalt, iar maşinile de mare tonaj care trec prin zonă nu le vor mai afecta casele. ,,Înainte era jale. Treceau camioanele, se zguduiau casele, ni le stropeau, acum e mult mai bine. Ne simţim şi noi ca la oraş”, ne-a spus un sătean din Crihalma.

Asfaltarea drumurilor a fost o prioritate a primarului de aici încă de când a fost ales în fruntea comunei. A început cu drumul Comăna de Jos-Comăna de Sus care care nu văzuse niciodată asfaltul. A urmat apoi drumul Comăna – Crihalma, iar acum s-a asfaltat şi cel spre Ticuş.
Lavinia GHEORGHE

Comăna de Jos din satelit.


Spectacol Comana de Jos 2 ianuarie 2011

Ansamblul folcloric Lunca Oltului din Comana de Jos.

Spectacol Comana 2 ian2010 467

Vezi mai multe video din cultura