pe aripile vietii: Transfagarasanul

pe aripile vietii: Transfagarasanul: "De ce trebuie sa pierdem ca sa regretam, sau sa ajungem sa spunem ' s-au facut si lucruri bune'? Am facut o excursie de scurta durata in tar..."

Prezentare comuna Comana, de pe vacante romanesti.

Comana, comuna, N 45.91366 E 25.22950

Cunoastere:

Cetatea sateasca de aparare de pe Valea Comanii (sec XII)

Gruiul Vacarului, vestigiile unei asezari dacice

Biserica ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului” (sec XIII)

Biserica greco-catolica, pastreaza inca picturile originale (1512)

Muzeu etnografic ce cuprinde obiecte traditionale si un important tezaur monetar

Mori traditionale de apa

Sport:

Trasee spre Muntii Persani, munti cu fenomene carstice (pesteri) si vulcanice deosebite

Cicloturism pe malul raului Comana

Zone de pescuit pe Valea Comana

Zona de vanatoare pe Valea Comana

Natura:
Acces catre rezervatia geologica Piatra Cioplita

Rezervatia naturala Pestera Comana

Rezervatia paleontologica Varful Garbova

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita, monument natural

Materialul este preluat de pe http://vacanteromanesti.wordpress.com/2009/08/06/tichete-vacanta-brasov-turism-predeal-poiana-brasov-bran-moeciu-fagaras-sacele-zarnesti-codlea-rasnov-victoria-rupea-schi-concediu/

Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, născut în Comăna de Jos.

Material extras din cartea Terra Blachorum, o minimonografie a Țării Făgărașului, vol 1, de Ion Funariu și Ileana Potroviță-Funariu, Brașov, 2010

Din 1464 până în 1690, Țara Făgărașului se află sub stăpânirea regilor unguri și apoi a principilor ardeleni care numesc căpitani ai cetății, în scaunul de judecător al Țării Oltului fiind desemnați și boieri români, dovadă că puternicul, pe acea vreme, regat maghiar a trebuit să țină seama de mândra țărănime din Țara Oltului care, volens-nolens, a fost cooptată în structurile de conducere ale regatului ungar. Forța țărănimii libere din Țara Făgărașului a fost atât de mare încât din rândurile acesteia s-a ridicat și un voievod al Transilvaniei. E vorba de ȘTEFAN MAILAT, fiu de țărani liberi din COMĂNA DE JOS, acesta domnind în TRANSILVANIA timp de 14 ani, din 1527 până în 1541. Sfârșitul său e tragic. Asediat de turci în cetatea Făgărașului, prin trădare, este prins și închis în închisoarea celor ȘAPTE TURNURI (Istanbul) unde a murit după 10 ani de temniță grea.

Românul Ștefan Mailat.

    Între anii 1527 - 1541 timp de 14 ani Făgărașul va fi stăpânit de Ștefan Mailat. Participase în calitate de camerier al regelui LUDOVIC, la lupta de la Mohaci, fiind unul dintre puținii demnitari care a scăpat cu viață din această cumplită luptă.

  Prin 1480 trăia în Comăna de Jos un vestit boier, Matei Mailat, având întinse moșii la comăna, Crihalma și Țânțari. În 1511, Matei Mailat împreună cu fiii săi Comșa, Ioan, Negoiță, Ștefan, Dumitru și Marta ar fi părăsit religia ortodoxă, trecând la biserica catolică, cu scopul de a intra în rândul aristocrației ardelene.

  Ștefan s-a născut în anul 1502 la Comăna, având ca naș pe însuși regele Ludovic II. Luat la curtea regală, Ștefan primește o educație aleasă, bucurându-se de un mare prestigiu printre magnații Ardealului.

  După dezastrul de la Mohaci, Ștefan merge în capitală pentru a vesti nenorocorea. În capitală găsește mari frământări. După moartea regelui Ludovic, tronul este râvnit mai ales de doi puternici pretendenți: Ferdinand I, german, fratele lui Carol al V-lea și Ioan Zapolya, un ceh maghiarizat.

Ștefan împreună cu alți nobili susține pe Ferdinand I.  Drept recompensă, regele Ferdinand oferă lui Mailat cetatea și ducatul Făgărașului, numindu-l în 1528, VOIVOD AL ARDEALULUI. Visând transformarea Ardealului într-un principat independent, trezește dușmănia nobililor unguri care, pentru a-l prinde, apelează la forța armată otomană. Mailat se baricadează în Cetatea Făgărașului. Curând o puternică armată turcească sosește la poarta cetății. cedând unor promisiuni mincinoase, este prins, dus la Constantinopol și închis în celebra închisoare Edicule. După aproape 10 ani se stinge din viață în anul 1550, în săptămâna Crăciunului.

Comăna de Jos 2010

Câteva fotografii din Comăna de Jos realizate in luna iulie 2010.

Plec din centru si nu pot să nu remarc țigla nouă de pe biserica ''hai vechie''. 

Ceva mai la vale, noua cladire a gradiniței se ridică impunătoare în curtea școlii din Comăna de jos. Parcul din fața scolii, frumos amenajat cu banci și , arbuști și flori.

Puțin mai jos, între școală și poliție se află în construcție remiza de pompieri, o premieră in Comăna.

Arunc o privire spre Ulița Lancii. Deși aproape toate străzile din Comăna au nume, ele nu sunt indicate ca în alte părți.

De lângă poliție îmi apare o imagine greu de ignorat: Pleașa într-un decor floral. Îmi scapă totuși o buruiana în colțul fotografiei.

Într-o zi însorită de vară, satul îmi apare frumos, dar din pacate trebuie să plec. 

Și ca să nu uit: felicitări Primăriei pentru realizarea trotuarului din zona centrală a comunei! O zi bună și să auzim numai de bine!

Primăria Comăna are site oficial!

 S-a deschis pagina oficială a comunei Comăna la adresa www.comuna-comana.ro