Comuna Comăna

Comăna este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, România. În anul 2002, avea o populaţie de 2.635 locuitori distribuiţi in cele patru sate componente: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou.Comăna de Jos, localitatea de reşedinţă, a fost un important centru administrativ al Ţării Făgăraşului pe vremea când Ştefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Ţării Făgăraşului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui şi conacul familiei nobiliare Mailat.În cadrul planului de dezvoltare durabilă a judeţului Braşov[3], comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Şercaia, Părău, Şinca Nouă, Şinca şi Mândra, scopul fiind promovarea regiunii şi dezvoltarea de proiecte comuDate geograficeComuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perşani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podişului Hârtibaciului. Afluenţii Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăiţa şi Valea Ticuşului de pe partea dreaptă, Valea Comănii şi Sărata de pe partea stângă.Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş, Rupea este de 15 km, iar de municipiul Făgăraş, comuna Comăna se află la 27 km.[modifică]Reţeaua de transportComuna Comăna este străbatută de DN1J, care face legătura între DN13, E60 (Hoghiz) si DN1, E68 (Şercaia). DJ 104 K leaga Comăna de Jos de Buneşti iar DJ 104 N uneşte Comăna de Jos cu Comăna de Sus. Staţii de autobuz se află în toate cele patru localităţi ale comunei şi deservesc populaţia pentru rutele Făgăraş - Şercaia - Comăna de Jos - Crihalma - Ticuşu Vechi - Cobor şi retur; Făgăraş - Şercaia - Comăna de Jos - Hoghiz - Homorod - RupeaPentru accesul la transportul pe calea ferată, locuitorii comunei Comăna folosesc gComăna este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, România. În anul 2002, avea o populaţie de 2.635 locuitori distribuiţi in cele patru sate componente: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou.


Comăna de Jos, localitatea de reşedinţă, a fost un important centru administrativ al Ţării Făgăraşului pe vremea când Ştefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Ţării Făgăraşului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui şi conacul familiei nobiliare Mailat.

În cadrul planului de dezvoltare durabilă a judeţului Braşov[3], comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Şercaia, Părău, Şinca Nouă, Şinca şi Mândra, scopul fiind promovarea regiunii şi dezvoltarea de proiecte comune.


 Comuna Comana a luat nastere in anul 1968(Legea nr. 2/1968), in urma reformei administrative care a dus la aparituia judetului Brasov pe care il stim astazi. Astfel, Comunele Crihalma, Comana de Sus , Ticusul Nou si Comana de Jos au fost integrate in noua unitate administrativ-teritoriala Comuna Comana, cu primaria la Comana de Jos. Ar fi anumite puncte interesante de observat in aceasta noua alcatuire.

1. Satele Crihalma si Ticusu Nou au apartinut Comitatului si mai apoi judetului Tarnava Mare cu resedinta la Sighisoara pe cand Comana de Jos si de Sus, au apartinut de comitatul si respectiv judetul Fagaras. Diferentele intre cele doua grupe de sate sunt ata de ordin lingvistic, etno-cultural. Astfel, portul popular si dansurile sunt foarte diferite, Crihalma si Comana facand parte din doua zone folclorice diferite.

2. Satele din stanga Oltului (Comana de Jos si de Sus) si cele din dreapta (Crihalma si Ticusu Nou), sunt deseori izolate unele de altele din cauza deselor revarsari ale raului Olt, fapt care duce la scindarea legaturilor intre sate, cu probleme pentru elevii navestisti, muncitori sau alimentare cu alimente.

3. In anul 2005 a avut loc  un referendum in Comuna pentru scindarea in doua comune, Comana de Jos si crihalma, . In procent de 70, oamenii au votat pentru impartirea comunei, acest lucru nerealizandu-se pana in prezent din motive politice sau criterii economice.