Pestera Manastirii Comana de Sus

1. Categoria rezervatiei: speologica;
 

2. Situatia administrativa: rezervatia se afla amonte de satul Comana de Sus, pe teritoriul administrativ al comunei Comana, Jud. Brasov

3. Modul de folosinta a terenului:: fond forestier;

4. Pozitia geografica: este situata in partea centrala a Muntilor Persani.

5. Cai acces: D.N. 13, Brasov – Sighisoara, pe D.N.1J până în comuna Comana de Jos, de aici  pe D.C. 19 pana în satul Comana de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce insoteste paraul Comana;

6. Suprafata: 42 ha (conform HG 2151/2004, aviz CMN – B867/22.03.2004)

7. Importanta rezervatiei:
-         Pestera Comana constituie drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Pestera.

-         Pestera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, avand o dezvotare pe cca. 2500 m si o denivelare de 70 m (-40):

Ø      Galeria Activa, dimensiuni reduse, tavane innecate, cascade, urcand prin Hornul Mare se ajunge la GALERIA ZANELOR, bogat concretionar si in GALERIA EMILIA, unde se gasesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime);

Ø      Primul nivel fosil, duce la SALA BRADULUI, remarcabila prin prezenta unei stalagmite albe, imaculate inalta de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive si a bazinelor  cu cristale sub forma de braduti. Acest nivel se termina in SALA CATEDRALEI, in a carei parte superioara s-au format coloane, stalagmite si gururi. Aici apar si primele HELICTITE;

Ø      Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriasilor, il constituie GALERIA CU EXCENTRITE (GALERIA COMORILOR), galerie cu latimi de pana la 14 m si inaltimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concretionara a pesterii. Aici  se gasesc speleoteme, numeroase STILOLITE, cu lungimi pana la 1,5 m, translucide si CRISTALICTITE ( helictite, excentrite), cu diametrul cuprins intre 0,5 – 10 mm, sub forma de manunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de pana la 13 – 15 cm, care cresc intr-un plan oblic  deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar CRISTALE DE ARAGONIT, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, PLANSEE SUSPENDATE, SCURGERI PARIETALE masive, coloane, stalactite si stalagmite, draperii, BAZINE CU COLOANE DE CALCIT, ETC.

- sub raport biospeologic, Pestera Comana se remarca prin prezenta amfipodului acvatic hipogen – Niphargus andropus si a liliacului troglofil din specia Myotis myotis.

Conform Ordinului 850/2003, rezervatia Pestera Comana a fost dat in custodie, clubului de speologie SILEX BRASOV(http://www.silex.go.ro/). Din activitatea membrilor clubului,  privind Pestera Comana, enumaram:

·        Prima data se intra in pestera in anul 1981, o data cu secarea naturala a lacului de la intrare;

·        Intre anii 1981-1982, au loc actiuni de explorare, culminate la sfarsitul anului 1982 cu ridicarea primei harti de pestera;

·        Castigarea premiului “EXPLORATORII “ de catre membrii clubului C.S. Silex, la editia din 1982 a manifestarii nationale SPEOSPORT, pentru cea mai mare descoperire speologica a anului;

·        Explorarea continua pana in anul 1994, in acest timp fiind descoperite salile COMORILOR si URIASILOR;

·        In anul 2004 reincep lucrarile de explorare in continuare a SALII CATEDRALEI si ridicarea topografica a hartii galeriilor explorate.